Oxigenul este unul dintre elementele care susțin viața
Mitocondriile sunt cel mai important loc pentru oxidarea biologică din organism. Dacă țesutul este hipoxic, procesul de fosforilare oxidativă a mitocondriilor nu poate continua normal. Drept urmare, conversia ADP în ATP este afectată și nu se furnizează suficientă energie pentru a menține desfășurarea normală a diferitelor funcții fiziologice.
Furnizarea de oxigen la nivelul țesuturilor
Conținutul de oxigen din sângele arterialCaO2 = 1,39 * Hb * SaO2 + 0,003 * PaO2 (mmHg)
Capacitatea de transport al oxigenului DO2=CO*CaO2
Limita de timp pentru ca persoanele normale să tolereze stopul respirator
În timp ce respirați aer: 3,5 minute
Când se respiră oxigen 40%: 5,0 min
Când respirăm oxigen 100%: 11 minute
Schimbul de gaze pulmonare
Presiunea parțială a oxigenului în aer (PiO2): 21,2 kpa (159 mmHg)
Presiunea parțială a oxigenului în celulele pulmonare (PaO2): 13,0 kpa (97,5 mmHg)
Presiunea parțială venoasă mixtă a oxigenului (PvO2): 5,3 kpa (39,75 mmHg)
Presiunea pulsului de oxigen echilibrată (PaO2): 12,7 kpa (95,25 mmHg)
Cauzele hipoxemiei sau ale lipsei de oxigen
- Hipoventilație alveolară (A)
- Disproporționalitate (a) a ventilației/perfuziei (VA/Qc)
- Dispersie redusă (Aa)
- Creșterea fluxului sanguin de la șuntul drept la cel stâng (creșterea Qs/Qt)
- Hipoxia atmosferică (I)
- Hipoxia congestivă
- Hipoxia anemică
- Hipoxia toxică tisulară
Limite fiziologice
În general, se crede că PaO2 este de 4,8 kPa (36 mmHg) și reprezintă limita de supraviețuire a corpului uman.
Pericolele hipoxiei
- Creier: Dacă alimentarea cu oxigen este întreruptă timp de 4-5 minute, vor apărea leziuni ireversibile.
- Inima: Inima consumă mai mult oxigen decât creierul și este cea mai sensibilă
- Sistem nervos central: Sensibil, prost tolerat
- Respirație: edem pulmonar, bronhospasm, cord pulmonar
- Ficat, rinichi, altele: Înlocuire acidă, hiperkaliemie, creșterea volumului sanguin
Semne și simptome ale hipoxiei acute
- Sistem respirator: Dificultăți de respirație, edem pulmonar
- Cardiovasculare: Palpitații, aritmie, angină pectorală, vasodilatație, șoc
- Sistem nervos central: Euforie, cefalee, oboseală, tulburări de judecată, comportament imprecis, lentoare, neliniște, hemoragie retiniană, convulsii, comă.
- Nervi musculari: Slăbiciune, tremor, hiperreflexie, ataxie
- Metabolism: Retenție de apă și sodiu, acidoză
Gradul de hipoxemie
Ușoară: Fără cianoză PaO2>6,67KPa(50mmHg); SaO2<90%
Moderat: PaO2 cianotic 4-6,67 kPa (30-50 mmHg); SaO2 60-80%
Severă: Cianoză marcată PaO2<4KPa(30mmHg); SaO2<60%
Presiune parțială mixtă de oxigen venos PvO2
PvO2 poate reprezenta PO2 medie a fiecărui țesut și poate servi ca indicator al hipoxiei tisulare.
Valoarea normală a PVO2: 39±3,4 mmHg.
Hipoxie tisulară <35 mmHg.
Pentru a măsura PVO2, trebuie prelevată o mostră de sânge din artera pulmonară sau din atriul drept.
Indicații pentru oxigenoterapie
Termo Ishihara propune PaO2 = 8Kp (60mmHg)
PaO2<8Kp, Între 6,67-7,32Kp (50-55mmHg). Indicații pentru oxigenoterapie pe termen lung.
PaO2=7,3Kpa(55mmHg) Terapia cu oxigen este necesară
Ghiduri pentru terapia acută cu oxigen
Indicații acceptabile:
- Hipoxemie acută (PaO2<60mmHg; SaO<90%)
- Bătăile inimii și respirația se opresc
- Hipotensiune arterială (tensiune arterială sistolică <90 mmHg)
- Debit cardiac scăzut și acidoză metabolică (HCO3 <18 mmol/L)
- Detresă respiratorie (R > 24/min)
- Intoxicație cu CO
Insuficiența respiratorie și oxigenoterapia
Insuficiență respiratorie acută: inhalare necontrolată de oxigen
SDRA: Folosiți sondajul, fiți atenți la intoxicația cu oxigen.
Intoxicație cu CO: oxigen hiperbaric
Insuficiență respiratorie cronică: oxigenoterapie controlată
Trei principii majore ale terapiei cu oxigen controlat:
- În stadiul incipient al inhalării de oxigen (prima săptămână), concentrația de oxigen inhalat <35%
- În stadiul incipient al terapiei cu oxigen, inhalarea continuă timp de 24 de ore
- Durata tratamentului: >3-4 săptămâni → Inhalare intermitentă de oxigen (12-18 ore/zi) * jumătate de an
→ Terapie cu oxigen la domiciliu
Modificarea tiparelor de PaO2 și PaCO2 în timpul terapiei cu oxigen
Intervalul de creștere a PaCO2 în primele 1 până la 3 zile de oxigenoterapie reprezintă o corelație pozitivă slabă a valorii modificării PaO2 * 0,3-0,7.
PaCO2 sub anestezie cu CO2 este de aproximativ 9,3 kPa (70 mmHg).
Creșteți PaO2 la 7,33 kPa (55 mmHg) în decurs de 2-3 ore de la inhalarea de oxigen.
Pe termen mediu (7-21 zile); PaCO2 scade rapid, iar PaO2↑ prezintă o corelație negativă puternică.
În perioada ulterioară (zilele 22-28), PaO2↑ nu este semnificativă, iar PaCO2 scade în continuare.
Evaluarea efectelor terapiei cu oxigen
PaO2-PaCO2:5,3-8 kPa (40-60 mmHg)
Efectul este remarcabil: Diferență > 2,67 KPa (20 mmHg)
Efect curativ satisfăcător: Diferența este de 2-2,26 KPa (15-20 mmHg)
Eficacitate slabă: Diferență <2KPa (16mmHg)
Monitorizarea și gestionarea terapiei cu oxigen
- Observați gazele sanguine, conștiența, energia, cianoza, respirația, ritmul cardiac, tensiunea arterială și tusea.
- Oxigenul trebuie umidificat și încălzit.
- Verificați cateterele și obstrucțiile nazale înainte de a inhala oxigen.
- După două inhalări de oxigen, instrumentele de inhalare a oxigenului trebuie curățate și dezinfectate.
- Verificați periodic debitmetrul de oxigen, dezinfectați flaconul de umidificare și schimbați apa zilnic. Nivelul lichidului este de aproximativ 10 cm.
- Cel mai bine este să aveți o sticlă de umidificare și să mențineți temperatura apei la 70-80 de grade.
Avantaje și dezavantaje
Canulă nazală și congestie nazală
- Avantaje: simplu, convenabil; nu afectează pacienții, tusea, mâncatul.
- Dezavantaje: Concentrația nu este constantă, este ușor afectată de respirație; iritația mucoaselor.
Masca
- Avantaje: Concentrația este relativ fixă și există puțină stimulare.
- Dezavantaje: Afectează într-o anumită măsură expectorația și alimentația.
Indicații pentru retragerea oxigenului
- Să te simți conștient și să te simți mai bine
- Cianoza dispare
- PaO2 > 8 kPa (60 mmHg), PaO2 nu scade la 3 zile după retragerea oxigenului
- PaCO2<6,67kPa (50mmHg)
- Respirația este mai lină
- Ritmul cardiac (FC) încetinește, aritmia se ameliorează, iar tensiunea arterială devine normală. Înainte de retragerea oxigenului, inhalarea de oxigen trebuie întreruptă (12-18 ore/zi) timp de 7-8 zile pentru a observa modificările gazelor sanguine.
Indicații pentru oxigenoterapie pe termen lung
- PaO2< 7,32 kPa (55 mmHg)/PvO2< 4,66 kPa (55 mmHg), starea este stabilă, iar gazele sanguine, greutatea și FEV1 nu s-au modificat semnificativ în decurs de trei săptămâni.
- Bronșită cronică și emfizem cu FEV2 mai mic de 1,2 litri
- Hipoxemie nocturnă sau sindrom de apnee în somn
- Persoane cu hipoxemie indusă de efort fizic sau BPOC în remisie care doresc să parcurgă distanțe scurte
Terapia cu oxigen pe termen lung implică inhalarea continuă de oxigen timp de șase luni până la trei ani
Efecte secundare și prevenirea terapiei cu oxigen
- Intoxicație cu oxigen: Concentrația maximă sigură de oxigen prin inhalare este de 40%. Intoxicația cu oxigen poate apărea după depășirea a 50% timp de 48 de ore. Prevenție: Evitați inhalarea de oxigen în concentrații mari pentru perioade lungi de timp.
- Atelectazie: Prevenție: Controlați concentrația de oxigen, încurajați întoarcerea mai frecventă a corpului, schimbați pozițiile corpului și promovați excreția sputei.
- Secreții respiratorii uscate: Prevenire: Consolidați umidificarea gazelor inhalate și inhalați aerosoli în mod regulat.
- Hiperplazia țesutului fibros posterior al cristalinului: se observă doar la nou-născuți, în special la prematuri. Prevenție: Mențineți concentrația de oxigen sub 40% și controlați PaO2 la 13,3-16,3 kPa.
- Depresie respiratorie: observată la pacienții cu hipoxemie și retenție de CO2 după inhalarea de concentrații mari de oxigen. Prevenție: Oxigenare continuă la flux scăzut.
Intoxicația cu oxigen
Concept: Efectul toxic asupra celulelor țesuturilor cauzat de inhalarea oxigenului la o presiune atmosferică de 0,5 se numește intoxicație cu oxigen.
Apariția toxicității oxigenului depinde de presiunea parțială a oxigenului, mai degrabă decât de concentrația de oxigen.
Tipul de intoxicație cu oxigen
Intoxicație pulmonară cu oxigen
Motiv: Inhalați oxigen la o presiune de aproximativ o atmosferă timp de 8 ore
Manifestări clinice: durere retrosternală, tuse, dispnee, capacitate vitală redusă și scăderea PaO2. Plămânii prezintă leziuni inflamatorii, cu infiltrare celulară inflamatorie, congestie, edem și atelectazie.
Prevenție și tratament: controlul concentrației și timpului de inhalare a oxigenului
Intoxicație cerebrală cu oxigen
Motiv: Inhalarea de oxigen la peste 2-3 atmosfere
Manifestări clinice: tulburări de vedere și auditive, greață, convulsii, leșin și alte simptome neurologice. În cazuri severe, pot apărea comă și deces.
Data publicării: 12 decembrie 2024